Braila Blog

O foarte bună întrebare pe care o adresez pe această cale tuturor cititorilor blogului. Tu de ce îţi iubeşti oraşul?

Am citit astăzi în ziarul Obiectiv un editorial semnat Marian COMAN care m-a impresionat. Citez mai jos fragmentul de text care merită citit:

Sunt, la rândul meu, nostalgic după normalitate, după o viaţă fără problemele României prezente, fără mânăriile şi coteriile unor politicieni expiraţi din punct de vedere doctrinar şi moral, fără aroganţa şi neghiobia băieţilor de cartier deveniţi politicieni ori oameni de afaceri. Mi-e dor şi mie de o Brăilă aşa cum poate nu a fost vreodată, fără stridenţa mirosului de rahat de porc, fără tupeul proxeneţilor ce-şi etalează BMW-urile pe Călăraşi, fără rebranduirea postmodernă care atestă că Brăila a dat-o ţării pe fiica sa, Sexybrăileanca. Apoi fără mafie imobiliară, fără interlopi şi fără funcţionari corupţi.

Prin urmare, în următoarea jumătate de text, o să încerc să-ţi spun ce-mi place aici. În fond, de ce iubesc Brăila? Ei bine, ador să o văd seara, din barcă, luminoasă şi caldă, aşteptându-mă la mal. Îmi place să-i colind străzile, să-i admir clădirile ridate de vreme. Este un loc, undeva, deasupra falezei – pe strada Orientului, cred -, de unde poţi vedea turnul Morii Violatos, apoi Dunărea toată până hăt, departe, către Şantierul Naval. Nu vine multă lume acolo, dar apusurile-şi despletesc în cascadă carnavalul colorat pe un cer atât de larg, cum nu poţi vedea probabil în nicio zonă centrală a vreunui alt oraş din România. Îmi place teatrul din Brăila. Şi nu-i vorba numai despre clădirea asta impunătoare, cu holul ei monumental, nu-i vorba despre cortina filigranată şi despre tavanul sălii mari, cât mai ales despre actorii ei tineri, cu sufletul întins în faţa ta. Îmi plac adolescenţii Brăilei, cei mai inteligenţi locuitori ai oraşului, fără îndoială. Sunt încă aici, cu doar câteva săptămâni, câteva luni ori câţiva ani înainte să plece, să-şi lase corabia-n urmă. Sclipitori, talentaţi, vii. Pentru aceste câteva lucruri şi pentru alte câteva, ceva mai cunoscute – pentru Grădina Mare, strada Ana Aslan, pentru Biserica Greacă ori pentru priveliştea din Castelul de apă, luată pe furiş – m-am întors cândva în Brăila.

Vor veni vremuri din ce în ce mai ciudate şi mai grele. Şi cred că e bine ca, din când în când, să ne gândim la lucrurile pe care le iubim pentru a putea merge mai departe.

Ce pot spune altceva decât FELICITĂRI domnule Marian Coman?

Mulţi dintre cei care blamează numele oraşului Brăila, dar sunt brăileni, uită să mai vadă şi părţile frumoase ale acestui oraş. Întotdeauna tindem spre mai bine şi e normal DAR aţi făcut ceva ca Brăila să fie un oraş “mai bun” ?

Este normal, firesc şi logic să vezi şi părţile negative la un oraş ŞI LA FEL de normal, firesc şi logic ar fi să se rezolve o mare parte din aceste “buline negre”.

Aştept totuşi să aud de la voi răspunsul la întrebările: De ce îţi iubeşti oraşul? De ce nu?

Reality Smile - blogul castigat de Andreea Ureche

Braila Blog în colaborare cu e-ProDesign Brăila şi Portalul Oraşului Brăila vă prezintă Blogul Reality Smile, premiul concursului Bloguieşte Brăilene! câştigat de Andreea Ureche cu articolul Brăila – oraşul meu.

Blogul a intrat începând de astăzi în posesia câştigătoarei Andreea Ureche ce a şi făcut onorurile scriind un prim articol pe blog. Sperăm ca pe parcursul timpului să ne încânte cu cât mai multe articole.

Dacă nu ai câştigat acum, NU FI TRIST(Ă)! În viitorul apropiat vom mai organiza un concurs cu premii, de data aceasta sperăm că va prinde mai mult la ” public ” şi sperăm să mărim numărul de premii acordate. Ţineţi aproape!

Serbările Timişoreana au ajuns şi în oraşul nostru şi vor sta până pe data de 22 .

Locul desfăşurării: platoul din faţa Primăriei

Program:

Vineri, de la ora 20:00 vă vor încânta pe scenă formaţiile Zob şi Cargo.

Sâmbătă, tot începând cu ora 20:00, pe scenă urcă Zero şi Holograf.

Duminică, veselie mare pe ritmurile celor mai bune melodii de la Pasărea Colibri.

Castigatoarea concursului Bloguieste brailene! organizat de Braila Blog in colaborare cu E-ProDesign şi Braila-Portal este Andreea Ureche cu un total de 142 de voturi din 222.

Felicitări din partea echipei!

Premiul acordat: Blog personal marca E-ProDesign.net

Concursul Bloguieşte Brăilene a ajuns la final. De astăzi încep voturile pentru cel mai bun articol.

Să vedem cine va avea blogul său personal.

 Loading ...

Brăila – orașul meu

Când mă gândesc la Brăila ma gândesc la orașul meu. Adică la orașul în care Florin mi-a dat prima țigare, la orașul în care am jucat pentru prima oara fotbal, la orașul în care am depășit pentru prima oara granița cartierului ( of, aveam 8 ani), la orașul în care am fost eu și Vlad am fost alergați de pe strada Hipodrom până pe bulevardul Dorobanți(bine ca nu ne-au prins, că ne mânca balena), la orașul în care am iubit ca apoi să mă tăvălesc de durere. Când mă gândesc la Brăila, mă gândesc la orașul pe care l-am lăsat în urmă acum doi ani.

Ce-i drept nu prea am ce lăuda în afară de frumoasa Dunăre și verdele parc Monument. Locurile de muncă sunt ceva utopic, iar de o afacere nici nu poate fi vorba. Dar problemle administrative nu ma intereseaza. Eu privesc orasul prin prisma copilarirei si a adolescentei pe care le-am trait acolo.

Obișnuiam sa-mi critic locul de baștină din orice punct de vedere. Mă imaginam plecat într-un oraș imens unde am sa fac o droaie de bani si am sa vin cu mașina decapotabila sa moară țăranii din provincie de ciudă. Abia așteptam să plec în București să prind accent de capitală că accentul moldovenesc nu-mi plăcea. Ghici ce am observat când am ajuns in Bucuresti? Concentratia de țărani e mult mai mare aici, nu am mașină decapotabilă și nici nu cred că o să am vreodată,  am prins accent de capitală, dar nu în totalitate…ceea ce mă face un hibrid. Înainte eram moldovean (asa cum cred prostii pe aici), acum nu sunt nici moldovean nici muntean. Si atunci ce sunt eu?

Mă uit pe buletin și văd că sunt brăilean. Iar asta o am în sânge. Pot să mă duc și în Chile, că voi fi un cilinez brăilean. Da, banuiești bine…nu-s mandru ca-s roman, sunt mândru ca-s brailean. Pentru ca Brăila putea să fie un oras și din Burundi, ca tot aia era.

Nu am acum să nu fiu atașat de orașul în care m-am născut, am crescut, m-am maturizat. Așa vă sfătuiesc și pe voi, cei care urmează să plecați. Bucurați-vă cât mai stați acolo, apreciați ce vă place și studiați bine ce nu vă place, pentru că, atunci când o să fiți departe…o să vă amintiți cu plăcere de amândouă.

Acest articol participă la concursul Bloguieşte brăilene!
Titlu:Braila- Oraşul meu , autor: Andrei (Complex de contradicţii)

Ar trebui sa incep acum, cum probabil fac altii, sa imi laud orasul natal, sa spun cate amintiri si cate lucruri minunate am lasat in el. Dar nu, nu e asa. Avand in vedere faptul ca, dupa 9 ani de stat intr-un oras din zona de munte, unde pasarile cantau, unde nu auzeai scartait de roti de masini, unde aerul se simtea mult mai curat, m-am  intors aici. Anii in care am stat in Braila, inainte de a ma muta la munte nu cred ca sunt prea importanti avand in vedere faptul ca eram prea copil ca sa imi dau seama de realitate.

Nu sunt pe cale sa spun ca Braila este un oras perfect, pentru ca nu este. Dar nici nu o sa tip in gura mare ca Braila e un oras infect, pentru ca nu e.

In ochii unui turist? Ei bine… atunci totul pare aproape bine, cu faleza frumoasa, strazi nu prea murdare, oameni sociabili si destul de multe posibilitati de a-ti omori timpul liber.

Dar in ochii unui locuitor care stie mare parte din oras, cum apare Braila? Prea multi caini vagabonzi, prea multe gropi, prea multa dezordine.

Cand am intrebat o femeie de 67 de ani ce parere are despre ,,Braila de azi” si ,,Braila de ieri” raspunsul a venit simplu: ,,Nici nu se compara”. De ce? am intrebat intrigata. ,,Pentru ca acum adolescentii au reusit sa distruga totul, adultii nu mai fac nimic ca sa opreasca asta, autoritatile sunt lenese, iar lucrurile nu se rezolva de la sine.”

Am intrebat si o persona care nu locuieste in Braila, cum i se pare orasul. Uite raspunsul: ,,E un oras foarte dragut. Nu am avut timp sa ma plimb foarte mult in cartierele mai departate de centru dar totul mi-a lasat o impresie destul de buna. O sa mai vin aici, doar pentru faleza care m-a impresionat si m-a relaxat la maximum.”

Compara cele doua pareri. La ce concluzie ajungi? La aceeasi pe care am prezentat-o si eu putin mai sus, nu?

Acest articol participă la concursul Bloguieşte brăilene!
Titlu:Braila- Oraşul meu , autor: Andreea Ureche

Cand ma gandesc la Braila ,orasul meu natal ,imi amintesc de mirosul florilor de pe bulevarde ,de forfota duminicala din centrul vechi al orasului si de strazile orasului,amintindu-mi inca o data ca Braila a fost raia turceasca .
Cand spun Braila ,spun dragoste infiripata sub mirosul de salcami in parcuri ,de sarutul pe care il ofera fantana din centrul nou al orasului .
Braila a oferit tarii mari oameni ,ca Ana Aslan ,Panait Istrati ,Haricleea Darclee ,Maria Filotti si multi altii.Ei au oferit tarii spiritul lor liber ,ideile lor geniale ,calitatile lor spirituale ,noutatea.

Perioada de glorie a orasului din pacate a apus ,dar in sufletul meu ,va ramane ca unul din cele mai importante porturi ale Romaniei si Europei , un nod de legatura dintre cultura Estica si cultura Vestica ,si totodata un loc in care spiritele timpurilor luau decizii capitale in legatura cu viitorul tarii.

Acest articol participă la concursul Bloguieşte brăilene!

Titlu: Brăila, oraşul meu   , autor: Constantin Iuliana

Titlul acestui articol probabil nu ar fi trebuit să fie aşa sec, trebuia să fie ceva filozofic sau istoric. Eu vreau să-mi expun părerea despre oraşul meu aşa cum îl văd eu. Când văd eu oraşul Brăila cel mai frumos? SEARA! În lumina lunii aş putea spune.

Seara e pentru odihnă şi somn dar nu pentru toată lumea. NOI suntem cei care seara ieşim afară, seara suntem activi şi suntem pe străzi. Brăila este un oraş în care merită să te plimbi şi să-l admiri nu numai pe timpul zilei. Putem spune că adevărata valoare a unei maşini o aflăm abia când deschidem capota şi ne uităm la motor, nu? Aşa este şi cu un oraş. Ca să vezi adevărata valoare şi frumuseţe a Brăilei trebuie să vezi cumva dincolo de strada Călăraşi, dincolo de Primărie şi terase, dincolo de Parcul Monument şi Grădina Mare. În spatele blocurilor, pe aleele mărginaşe, în mijlocul… nopţii.

Suntem catalogaţi drept cuţitari,pistolari şi bătăuşi. Aşa sunt văzuţi brăilenii în ţară. Clanuri interlope, altercaţii şi… golani de cartier. De ce golani şi de ce se generalizează? Dacă stăm mai târziu de ora 10 PM afară şi suntem mai mult de 5 inşi TREBUIE ( ??? ) NEAPĂRAT să fim golani, infractori, drogaţi ş.a.? De ce vorbiţi fără să ştiţi? Şi când pun această întrebare mă adresez tuturor celor care când văd un grup de băieţi că stau stânşi la un colţ de stradă cataloghează fără drept de apel.

Nu mi se pare normal să fim catalogaţi şi să se generalizeze. Ne strângem ca să ne omorâm timpul nu să omorâm oameni.

Mă folosesc de această campanie pentru a trage un semnal de alarmă: NU MAI GENERALIZAŢI!

Acest articol participă la concursul Bloguieşte brăilene!
Titlu: Oraşul meu , autor: Un golan

Dunărea a inundat faleza şi 100 de oameni au fost evacuaţi. Zona liberă a portului Brăila, potţiunea din faţa fostei Gări Fluviale şi porţiuni din faleza Dunării au fost acoperite cu apă.

După ploaia de astăzi se pare că se vor atinge cote record ale Dunării în punctul Brăila.